Parchetul ICCJ prezintă detalii privind dosarul lui Adrian Sârbu

Prezentăm integral comunicatul dat publicității miercuri de Parchetul ICCJ:

„Procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus, la data de 3 februarie 2015, punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații SÂRBU ADRIAN (reținut) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de instigare la evaziune fiscală (două acte materiale), spălare de bani (două acte materiale) și instigare la delapidare și PETROVICI LIANA (reținută) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la spălare de bani.

Inculpații au fost prezentați cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București, care a dispus emiterea unui mandat de arestare pe numele inculpatului Sârbu Adrian și instituirea măsurii controlului judiciar față de inculpata Petrovici Liana.

Din referatul cu propunere de arestare preventivă a rezultat următoarea situație de fapt:

În cadrul societăților din grupul MEDIAFAX a fost creat un mecanism infracțional coordonat de către reprezentanții acestora și pus în aplicare de angajați, mecanism ce avea nu doar scopul sustragerii de la plata către Bugetul General Consolidat al Statului a taxelor si impozitelor ci și utilizarea sumelor de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în scopul plății de bonusuri pentru funcțiile de top ale societăților și în special pentru inculpatul Sârbu Adrian, evident după disimularea adevăratei naturi a provenienței acestor sume de bani prin interpunerea în circuitul financiar a societăților de tip fantoma sau a unor societăți ce facturau servicii fictive.

Schema descrisă presupunea în prima etapă: înființarea unor societăți comerciale (de tip fantomă) pe numele unor persoane lipsite de posibilități materiale și cunoștințe în domeniul media, care în fapt nu și-au exercitat niciodată mandatul de asociat și administrator al acestora, fiind în fapt folosite de către angajații S.C. MEDIAFAX GRUP S.A. La circa 1 an și jumătate, societățile comerciale (de tip fantomă) la care am făcut referire anterior erau înlocuite cu altele noi, de același gen, fapt ce le permitea un control direct și strict asupra acestora de către managementul grupului Mediafax, creându-se astfel aparența de legalitate a circuitelor frauduloase în fața autorităților, în eventualitatea realizării unor verificări.

O altă verigă a schemei infracționale viza practica semnării contractelor de cesiune drepturi de autor între persoanele angajate de S.C. MEDIAFAX GRUP S.A. și societățile controlate de către inculpați și suspecți.

Astfel, persoanele beneficiare ale drepturilor de autor, din care o parte semnificativa erau angajate și la societățile din grup cu contracte individuale de muncă, erau determinate de către angajații de la resurse umane să semneze contracte de cesiune drepturi de autor cu aceste societăți, fără a intra în contact direct cu reprezentanții legali, în sensul existenței unor negocieri a clauzelor de contractare a muncii acestora, de termene de livrare a produselor etc. Activitățile de angajare ale beneficiarilor drepturilor de autor se făceau la departamentul resurse umane al grupului și interviurile aveau loc cu șefii departamentelor unde persoanele respective se angajau, sau după caz, cu managementul companiilor pentru cei care urmau să ocupe funcții de coordonare și conducere în cadrul companiilor.

Practic, acest mod de plată era o condiție „sine qua non”, impusă în mod direct la angajare, dar și ulterior, cu ocazia schimbării contractelor de cesiune de drepturi de autor după o firmă pe alta, ca urmare a popririi conturilor bancare si înregistrării unor datorii mari către bugetul de stat.

Pentru mulți dintre acești angajați semnarea contractelor de cesiune și actelor adiționale era o pură formalitate, fără de care nu se puteau angaja și nu își puteau continua activitatea.

Din probele administrate până în prezent, a mai rezultat că practica semnării contractelor de cesiune drepturi de autor, între persoanele angajate ale MEDIAFAX GRUP S.A. și societățile controlate de persoanele cercetate se perpetua de la o luna la alta prin semnarea de acte adiționale la aceste contracte (în cadrul cărora se modifica doar suma remunerației), angajații fiind puși în fața faptului împlinit ori de cate ori erau chemați la departamentul resurse umane al MEDIAFAX, unde le erau prezentate spre semnare respectivele înscrisuri, cei mai mulți dintre angajați semnându-le fără a le mai citi, activitatea fiind o pură formalitate.

Semnarea contractelor de cesiune drepturi autor se făcea fără a exista o negociere prealabilă, cu toate că această condiție era o prevedere contractuală. Mai mult, decizia rezilierii și semnării unor noi contracte cu alte societăți nu se făcea la inițiativa angajaților, aceștia fiind practic transferați prin decizia conducerii MEDIAFAX către alte societăți comerciale în care modul de colaborare (angajare) se desfășura identic.

Astfel, pe baza probatoriului administrat rezultă faptul că nu ar fi existat posibilitatea unei delimitări între munca pe care o prestau conform contractului de munca și cea care era prezentată în contractele de cesiune de drepturi autor și remunerată sub forma cesiunii pentru aceste drepturi, neexistând la nivelul MEDIAFAX GRUP SA un sistem implementat și utilizat, de natura a conduce la aceasta delimitare.

O altă etapă a schemei descrise o reprezintă practica instituită de către persoanele cercetate care controlau societățile (de tip fantomă) la care am făcut referire anterior, care facturau lunar sume cu TVA reprezentând prestări servicii către S.C. MEDIAFAX GRUP SA., S.C. MEDIAFAX S.A., S.C. APROPO MEDIA S.R.L., creând aparența unor circuite comerciale reale și posibilitatea acestora din urmă să-și deducă TVA-ul aferent facturilor emise de acestea.

În acest fel, societățile din grupul MEDIAFAX beneficiau de deductibilitatea taxei pe valoare adăugată și diminuarea bazei impozabile cu sumele înregistrate ca și cheltuieli aferente facturilor emise de unele dintre societățile de tip fantomă, reușind să-ți echilibreze balanța de TVA prin diminuarea TVA colectat, cu TVA -ul dedus din facturile de cheltuieli la care am făcut referire anterior.

Astfel datoriile către bugetul de stat (TVA-ul colectat aferent facturilor emise) se transferau, în baza unor operațiuni comerciale fictive, către societățile anterior menționate, care invocând lipsa disponibilităților bănești (lipsă provocată tocmai de MEDIAFAX GRUP SA, MEDIAFAX SA si APROPO MEDIA SRL ca urmare a neplății facturilor care le erau emise) nu le mai achitau către bugetul de stat, intrând în procedură de insolvență și ulterior fiind radiate (vezi cazul EASTFIELD PROD SRL, DIGITAL AGE SRL; PRODUCTIV MANAGEMENT SRL).

Totodată, intenția de fraudare a taxei pe valoare adăugată și a impozitelor cu munca, rezultă însăși din modul în care se efectuau plățile către unele dintre societățile comerciale anterior menționate, cărora le erau poprite conturile, tocmai pentru neplata taxelor generate de relațiile comerciale respective, în sensul că S.C. MEDIAFAX GRUP S.A., S.C. APROPO MEDIA S.R.L. și MEDIAFAX S.A. achitau persoanelor fizice, titulare de drepturi de autor (care de altfel le erau si angajați cu contract individual de muncă) direct în conturile bancare ale acestora, conturi în care de altfel, le achitau și drepturile salariale.

În acest fel, se evita poprirea acestor sume în conturile bancare ale societăților datornice, și se putea asigura plata beneficiarilor de drepturi de autor (în speță a angajaților lor pe diverse societăți), așa cum de altfel se negociase încă la angajare cu aceștia.

În cazul în care S.C MEDIAFAX GRUP S.A., MEDIAFAX S.A și APROPO MEDIA S.R.L. ar fi realizat plățile în conturile unora dintre societățile anterior menționate, controlate de persoanele cercetate, așa cum rezultă din probatoriul administrat și în conformitate cu care s-ar fi derulat operațiunile comerciale, prin emiterea de facturi și înregistrarea lor în contabilitatea societăților implicate, aceste sume ar fi fost poprite, pentru acoperirea debitelor fiscale restante.

De asemenea, în acest fel, prestatorii persoane fizice nu ar mai fi putut fi plătiți, și astfel, ar fi fost încălcate înțelegerile negociate cu privire la modul de încasare a drepturilor salariale purtate intre aceștia și reprezentanții societăților MEDIAFAX GRUP S.A., MEDIAFAX S.A și APROPO MEDIA S.R.L.

Din aceste considerente se constată că scopul încheierii acestor contracte de achiziție conținut de către societățile comerciale anterior menționate, nu era unul comercial in sensul obiectelor inserate în contracte, ci era de a regla în contabilitatea S.C. MEDIAFAX GRUP S.A., S.C. MEDIAFAX S.A. și S.C. APROPO MEDIA S.R.L., cheltuielile deductibile din punct de vedere fiscal de care beneficiau nejustificat societățile cercetate.

Acest aspect nuanțează ideea că societățile care facturau serviciile către societățile din grupul MEDIAFAX, aveau un rol pur formal, scopul fiind de a genera în mod fictiv documente justificative având ca și consecință prejudicierea bugetului de stat prin neplata taxelor.

Ultima verigă a schemei infracționale viza transferul sumelor de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscala, în conturile unor societăți „prestatoare” de servicii fictive, în baza unor relații comerciale fictive sau transferul direct în contul unor societăți de tip fantoma, cu titlul de plata în numele societăților prestatoare de servicii fictive, operațiuni urmate de extragerea sumelor din conturile acestor societăți si returnarea lor in casieria societății, fără documente justificative, de unde erau utilizate pentru plata de salarii „la negru”, bonificații, însa cel mai adesea fiind predați prin intermediul inculpatei Liliana Șerban inculpatului Sârbu Adrian.

Cercetările efectuate în cauză si analiza efectuată cu privire la tranzacțiile efectuate între S.C. Mediafax Group S.A., S.C. Apropo Media S.R.L., S.C. Digital Age S.R.L., S.C. Produktiv Complet Management S.R.L., S.C. Vasal Hard 3 Total Imex S.R.L., S.C. Razor 2 Total S.R.L., S.C. Finance Prest Engineering S.R.L., S.C. Quartz Total Point S.R.L., S.C. Pro Media Total Services S.R.L., S.C. Aurelia 1 Total S.R.L., S.C. Volare 5 Total Com S.R.L., S.C. Bentos 1 Top Impex S.R.L., S.C. Development 1 Total Growth S.R.L., S.C. Capital 1 Agent Com S.R.L., S.C. Recovery 1 Agent Com S.R.L., S.C. Com Stoc Services S.R.L., S.C. Capital Uno Equity S.R.L., S.C. First Equity Agent S.R.L., S.C. Vexam 2 Tot Com Dat S.R.L. au pus în evidență existența a 4 tipuri de circuite financiare create în scopul disimulării adevăratei naturi si proveniențe a sumelor ce erau returnate în casieria societății.

Totodată, din probatoriul administrat în cauză a rezultat faptul că inculpatul Sârbu Adrian este deținătorul unei cote de 87% din acțiunile S.C. ALLERIA MANAGEMENT COMPANY S.A., societate ce deține 99,41378% din S.C. MEDIAFAX S.A., 95% din acțiunile S.C. APROPO MEDIA S.R.L. și 50% din S.C. MEDIAFAX GROUP S.A. (restul de 50% fiind deținută în cote egale de S.C. MEDIAFAX S.A și S.C. APROPO MEDIA S.R.L.).

În aceste condiții, deși în perioada săvârșirii faptelor ce formează obiectul prezentului dosar inculpatul Sârbu Adrian nu îndeplinea funcții in cadrul acestor societăți, se poate spune că, în fapt, deținea controlul asupra tuturor societăților din grup, deciziile acestuia impunându-se cu putere de lege.

Astfel, în cadrul ședințelor de bugetare a societăților la care a participat și inculpatul Sârbu Adrian, s-a arătat interesat de găsirea unor modalități concrete de evitare a taxelor datorate bugetului de stat, fapt pentru care, la nivelul managementului S.C. MEDIAFAX GROUP S.A., S.C. MEDIAFAX S.A. si S.C. APROPO MEDIA S.R.L., a fost gândit un sistem de eludarea a taxelor care în mod normal și firesc trebuiau virate la bugetul de stat, sens în care s-a hotărât înființarea de societăți în care să fie transferat capitalul, pentru a fi protejat de sistemul legislativ din România, care impunea obligativitatea achitării acestor taxe.

Sistemul creat nu avea ca scop doar sustragerea de la plata către bugetul general consolidat al statului a taxelor si impozitelor, ci și utilizarea mai departe a sumelor de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în scopul plății de bonusuri pentru funcțiile de top ale societăților și în special pentru inculpatul Sârbu Adrian.

Totodată, pe baza probatoriului administrat până în prezent a rezultat faptul că inculpata Petrovici Liana, al cărei cabinet de avocatură se ocupa în exclusivitate de societățile din grupul Mediafax, a fost prezentă la o discuție ce a avut loc la cabinetul său, în anul 2008 (anterior apariției S.C. MEDIAFAX GROUP S.A.) la care au participat alături de ea mai multe persoane, moment în care s-a decis utilizarea unor societăți, de genul celor de tip fantomă interpuse în circuitele fictive.

Astfel, se evitau achitarea taxelor către bugetul de stat, pe de altă parte diminuându-se și TVA-ul de plată, inculpata Petrovici Liana evidențiind avantajul că, prin această metodă TVA-ul aferent facturii emise în numele societății utilizate era dedus de către S.C. PUBLIMEDIA INTERNATIONAL SERVICES S.A.

Totodată, pe baza probatoriului administrat până în prezent a rezultat că inculpata Petrovici Liana (în calitate de avocat) a participat în cursul lunii aprilie 2014, la o întâlnire ce a avut drept scop găsirea unei modalități în care să fie închis soldul de casa existent în balanța contabila a S.C. TELEFERIC PRAHOVA S.A. care evidenția, la acea dată, o sumă în casierie în cuantum de aproximativ 2.100.000 lei, care în realitate lipsea, fiind anterior însușită de către Adrian Sârbu, în calitate de acționar al societății prin intermediul S.C. ALLERIA MANAGEMENT COMPANY S.R.L., fiind remisă acestuia prin intermediul directorului general G. G. Cu această ocazie, inculpata Petrovici Liana a întocmit și avizat contractele prin care au fost create circuitele financiare fictive având drept scop ascunderea și disimularea modului în care sumele de bani au fost însușite din casieria S.C. TELEFERIC PRAHOVA S.A., având cunoștință de scopul urmărit de inculpați.

Prejudiciul total produs bugetului general consolidat al statului, prin activitatea infracțională derulata de către inculpați, se cifrează la valoarea de 16.809.964 lei.

Dosarul a fost constituit în baza sesizării Direcției Generale Antifraudă Fiscală din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și a fost instrumentat împreună cu ofițerii de poliție judiciară ai Direcției de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, procurorii beneficiind și de suportul tehnic și informativ al Serviciului Român de Informații”.